vineri, 31 august 2012

Ponta la "Vorbe Grele"; Pivniceru tot îi va înlocui pe procurorii băsişti

-Întrebat în legătură cu viitoarea coabitare cu şeful statului, premierul a răspuns ironic. "O să-l rog pe dumnealui să meargă la Bruxelles şi o să-i propun: 'Domnule preşedinte, cred că este important ca dvs. să mergeţi la Bruxelles şi să le spuneţi: dragi colegi europeni, nu luaţi în serios ceea ce am spus despre lovitura de stat, m-am întors. (...) În Schengen nu am intrat nici pe vremea lui Boc, probabil că nici acum", a spus Victor Ponta.
-Doamna Pivniceru va propune înlocuirea sefilor DNA şi Parchetului General pînă cind Băsescu va trebui să accepte e cineva.

miercuri, 29 august 2012

Strategii mafiei instituţionalizate îl indeamnă pe Băse la sinucidere politică

Românii chiar cred în mecanismele democratice de schimbare a puterii.
După episodul referendumului, pierdut la masa verde, un lucru, totuşi, s-a realizat: fidelizarea unui important segment al populaţiei pentru schimbarea structurilor mafiote din instituţiile statului, puternic aservite regimului Băsescu.
Finalul procesului democratic de dislocare a regimului Băsescu va fi  scrutinul parlamentar de la sfîrşitul anului.
O accelerare a căderii regimului  ar putea fi produsă numai de o nouă prostioară, de un gest politicsau o micare  greşit/ă din partea lui Băsescu, asemănătoare cu cea împotriva doctorului Arafat, care a scos în stradă zeci de mii de manifestanţi.
Avem dovadă de la oamenii de bine, exasperaţi de odiosul regim, că amuţitul Băsescu nu stă degeaba.Vrea să preia guvernarea chiar înainte de alegerile parlamentare.
Nenorocul lui Băse este că alegerile sunt prea aproape şi nimeni nu dă cioara din mînă pe vrabia de pe gardul Cotrocenilor.
Dacă încearcă, numai, tăvălugul de 7.5 milioane spulberă Grădina din Deal.

Iată ce document circulă pe net!



Un protest de milioane.Toamna asta se poartă tricouri inscripţionate

După sugestiile date de Mircea Badea senatorului Ghişe, protestul cu tricouri inscripţionate POPORUL A DECIS, BASESCU E DEMIS! s-ar putea generaliza în toată ţara. Nu prin mitinguri ci, mult mai lejer şi la îndemîna fiecăruia care a votat DA la referendum, prin purtarea în locurile publice, la plimbare pe stradă, la piaţă etc,  a unui  tricou cu inscripţia lui Ghişe sau alta mai   inspirată.
Niciun jandarm n-ar putea să interogheze sutele şi miile de purtători ai unor astfel de tricouri pe stradă.Impactul politic ar fi devastator pentru Băsescu şi camarila sa.
Mitingul tricourilor inscripţinate se poate organizaăn Piaţa Constituţiei, în zilele în care PPE va ţine Congresul de la Bucureşti.
Intreprinzătorul care va pune în vînzare astfel de tricouri inscripţionate va da o lovitură de milioane.

marți, 28 august 2012

Mai are PPE nesimţirea să facă un congres la Bucureşti în luna octombrie?


PPE a luat decizia, cu unanimitate de voturi(...) în octombrie 2012 va avea loc la Bucureşti un Congres statutar, adică vor avea loc alegeri, probabil pentru preşedinte, şi va fi modificat programul politic al PPE, care a fost elaborat în 1992, la Atena, şi a rămas neschimbat de atunci. România a concurat pentru organizarea Congresului cu Cipru, Malta şi Austria", a spus Winkler, al cărui partid e membru PPE.

Anul trecut, cînd au votat, popularii europeni nu erau atît de impopulari în România, ca acum, după ce  au susţinut, pe faţă, cel mai nedemocratic şi corupt regim din România postrevoluţionară. 

Sfidarea românilor, în confruntarea politică pentru referendumul de demitere a la fel de impopularului Băsescu, ar trebui să le dea frisoane liderilor PPE. 

Ar face bine să stabilească altă capitală europeană pentru Congresul celor mai nedemocratici politicieni de după al 2-lea război Mondial.

Deja se fac provizii de ouă clocite pentru cei care vor să fie oaspeţi în ţară care, datorită lui Baroso, Wilfried Martens şi liderului grupului popular din Parlamentul European, Joseph Daul, continuă să pută a băse.

Nu ispitiţi românii să cadă în păcat!

Românii pierd bani în faţa activităţilor coloniale

Opiniile eseistului Adriano Sofri despre România.

Un om de afaceri prevesteşte, precum Brucan, că , abia după 20 de ani, România va deveni o Elveţie, dacă va dispune singură de propriile bogăţii.

Românii, schimbători ca vremea

"Nu este deloc surprinzător că, într-un asemenea context politic, opiniile românilor sunt în acelaşi timp extreme şi interschimbabile. Folosesc cu indignare şi amărăciune argumente similare pentru susţinerea sau criticarea lui Băsescu şi Ponta (sau Iliescu), iar cel mai adesea şi a unuia şi a celuilalt. Unii spun că trebuie aşteptată generaţia tânără, care va schimba totul; alţii, cei mai mulţi, spun că deja i-au aşteptat pe tineri, dar aceştia nu schimbă nimic, pleacă în străinătate sau aşteaptă oportunitatea de a pleca. Cei mai mulţi spun: “Ce vreţi să facem? Noi, românii, aşa suntem, nu este nimic de făcut”; aceasta este expresia cea mai proverbială.
Rămâne seria lungă de case de amanet. Se pare că au apărut imediat după căderea regimului Ceauşescu, când veniseră turcii să cumpere aur; ulterior, li s-au adăugat arabii şi ţiganii bogaţi. Se amanetează totul. Acestea sunt, alături de farmacii, bănci şi biserici, instituţiile solide ale României sărace; într-adevăr, foarte săracă. Unele case de amanet afişează mesajul “deschis 24 de ore din 24”.  Oamenii ar putea avea nevoie să îşi amaneteze credinţa la ora 3.00 dimineaţa, pentru a merge la farmacie.
Cu toate acestea, Sergiu Shlomo Stapler, 65 de ani, un om de afaceri de succes, mi-a atras atenţia să nu interpretez lucrurile greşit: România, afirmă el, peste 20 de ani va fi o Elveţie, are tineri inteligenţi şi pregătiţi, dispune de resurse pe care va învăţa să le exploateze, începând cu petrolul – care acum este afacerea companiilor din Austria şi Kazahstan, a ruşilor, francezilor şi americanilor, în timp ce românii pierd bani în faţa activităţilor coloniale."

N-ar fi mai bine ca preşmierul României să fie ales de Washington şi Bruxelles?

Editorial CTP în Gândul
"Salutară revenirea  la raţiune a parlamentarilor USL, raţiune care l-a părăsit pe Ion Iliescu. Cu cât mai repede se întoarce Traian Băsescu la Cotroceni, cu atât mai puţin rău.
Dar tot ce s-a întâmplat în ultimele două luni ridică o întrebare. Cauza principală a convulsiilor în care România intră periodic mi se pare a fi alegerea preşedintelui ţării de către poporul român, urmată de numirea premierului de către preşedintele şi parlamentul României.
Prin urmare,  n-ar fi mai bine ca preşedintele, care să fie şi prim-ministru, ca în America, să fie numit de Washington şi Bruxelles?
N-am mai cheltui atâţia bani cu alegeri şi referendumuri de demitere, precum şi cu fraudarea sau boicotarea lor.   Candidaţii la funcţia de preşmier al României să facă o deplasare pe cont propriu la Bruxelles,  unde vor fi triaţi.
Cei câţiva selecţionaţi se prezintă apoi la ambasada SUA din Bucureşti, unde sunt primiţi la interviu.
Dacă rămân în final doi candidaţi, aceştia vor fi trimişi la Departamentul de Stat.
Îndată ce Washingtonul va  da fum alb, se poate organiza o manifestare populară de bucurie la aterizarea preşmierului ales pe Otopeni.
Ce părere aveţi?"

Opinia separată a trei dintre cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale;trebuia validat referendumul de demitere a lui Băsescu

Judecătorii Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader consideră că referendumul trebuia validat şi arată că cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.
În opinia publicată în MO se precizează că dezacordul exprimat în raport cu hotărârea de invalidare a rezultatelor referendumului are la bază faptul că aceasta a fost adoptată ''prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin ''erata'' din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 2 august 2012, 'erată' la adoptarea căreia nu au fost consultaţi, ''procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională''.
Cei trei judecători subliniază că potrivit reglementărilor legale în vigoare ''starea de fapt (domiciliază) se suprapune peste starea de drept (au domiciliul), motiv pentru care cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate nu pot fi incluşi în listele electorale permanente, însă îşi pot exercita dreptul de vot fiind cuprinşi în listele electorale suplimentare''.
''Includerea în listele electorale permanente a celor 1.101.809 cetăţeni români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate, la care se adaugă o parte dintre ceilalţi 1.468.369 cetăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie, dintre care unii sunt minori, este de natură să afecteze rezultatul referendumului. (...) Considerăm că listele electorale permanente nu pot cuprinde nici pe cei 512.379 cetăţeni români cu drept de vot ale căror acte de identitate au expirat, fără a fi reînnoite până în ziua votului. Aceasta deoarece, în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 370/2004, pentru alegerea Preşedintelui României, actele de identitate trebuie să fie valabile în ziua votării. În caz contrar, menţinerea acestei categorii de persoane pe listele electorale permanente este de natură să consacre o nouă categorie, a celor care nu îşi pot exercita dreptul de vot, persoane care în mod obiectiv vor fi absente. În ipoteza în care dreptul de vot este exercitat pe baza unei cărţi de identitate provizorie, respectivele persoane sunt trecute şi pe liste electorale suplimentare. Faţă de cele expuse, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual'', explică judecătorii CCR în documentul citat.
Referindu-se la scăderea populaţiei României, aceştia subliniază că ''pornind de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale, considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului''.

Bătălia cu gaşca instituţional-infracţională se reia pe 9 decembrie. Ce dramoletă va mai juca Băse ?

-Băsescu se întoarce la Cotroceni cînd vine de la crîşmă- zice Hrebe-
Nu demiterea lui băsescu era obiectivul USL-lui în acest an ci guvernarea. Obiectivul s-a realizat în avans, încă din luna mai .
A greşit cine a plusat suspendarea fără sa pregăteasca temeinic cadrul legislativ al referendumului. N-au fot ascultaţi vechii specialişti în proceduri parlamentare. Noii parlamentari juristi din USL şi-au aratat limitele de competenţă în tehnica de legiferare. Pe basescu nu-l demiţi numai din entuziasm.Hrebe jubilează că mai tinerii cîrlani UL şi-au zdrelit dinţişorii de lapte în mărul otrăvit care ar fi trebuit să-l ducă şi pe Antonescu înainte de vreme la Cotroceni.
Bătălia fusese pierduta deja din momentul în care, din neatenţie şi de teama lătrăilor populişti europeni, s-a acceptat, contrar recomndărilor Consiliului Europei, fixarea  unui prag de participare de 50%?+1.
Decizia finala a CCR este nedreaptă dar are acoperire legală; legea stabilită de gaşca infracţională.
Acum, este de inteles fustrarea, dar nu este cazul să demobilizăm pentru alegerile parlamentare din 2 9 decembrie 2012. Nu de grija lui Ponta sau Antonescu ci ca să nu ne trezim că băsescu ne instaleză al n`şpelea guvern Boc.
Pe mulţi, mai  slabi de înger, îi văd mai porniţi pe USL decît pe ai lui băsescu.
Sunt mai vinovaţi USL-iştii decît gasca băsista pentru deficitul de democraţie din România? Nuuu!
Staţi să vedeţi ce dramoletă va juca băsescu astăzi pentru frîngerea inimilor prea mulţilor români care-l vor dus.

luni, 27 august 2012

Nu-i lăsa pe hoţi să facă bani din bunurile tale

-S-a deschis un site unde puteţi comunica urgent descrierea obiectelor pe care le-aţi pierdut sau care vi s-au furat.
-Cumpărătorii la mîna a doua de astfel de obiecte pot consulta acest site înainte de a achiziţiona bunuri pe care, ulterior, pot să le piardă.
-Comunicarea pe acest site nu înlocuieşte reclamarea furtului la poliţie
Obiecte-furate.ro

  1. Tot mai mulți comercianți de bunuri second-hand, dar şi oamenii obişnuiți folosesc motoarele de căutare pentru informații despre bunurile intrate în posesia lor.
  2. Motoarele de căutare pot oferi indicii oamenilor legii în identificarea hoților şi pentru înapoierea bunurilor furate către proprietarii pagubiți.
  3. Obiecte-furate.ro este cel mai simplu mod de a obține indexarea rapidă şi permanentă a bunurilor tale furate de către motoarele de căutare majore cum ar fi Google, Yahoo și Bing.

Gafele lui Victor Ponta devoalate de Alin Teodorescu -IMAS- bănuit a fi agent de influenţă maghiar

O parte din intervul din RL
Era prevăzută şi suspen­darea?
A.T.: Această situaţie a apărut după alegerile locale. USL s-a consolidat foarte mult, până şi UNPR a reuşit să ia un fotoliu de preşedinte de consiliu judeţean, ceea ce, dacă ar fi rămas cu PDL, nu s-ar fi întâmplat.
Suspendarea lui Traian Băsescu nu a fost declanşată din cauză că USL a devenit mai puternică, ci mai degrabă fiindcă liberalii - şi mai ales Crin Antonescu - au făcut presiuni în acest sens.
A.T.: Aş zice că totul a început la Consiliul European de la sfârşitul lunii iunie. E un celebru articol al lui Stalin din 1930 care a declaşat crima numită cooperativizare - „Ameţeala de pe urma succeselor", titlu care poate fi folosit şi pentru descrierea evoluţiei liderilor USL. Ei au vrut neapărat ca Victor Ponta să fie reprezentantul României la Consiliul European din iunie 2012. Ponta a primit de la Parlament o ţidulă fără valoare juridică, iar ajuns acolo şi-a dat seama ce se întâmplă, l-a sunat pe Traian Băsescu şi i-a cerut mandat, dar preşedintele nu i l-a dat. Ce s-a întâmplat după aceea a fost grav, fiindcă premierul român a participat la Consiliul European fără să aibă mandat, ceea ce ar fi putut duce la invalidarea tuturor deciziilor luate de cei 27 de lideri ai statelor UE. Au fost decizii extrem de importante şi toate ar fi putut fi invalidate din cauza prezenţei unui om care nu avea mandat să participe. Potrivit regulilor, deciziile Consiliului European se iau în unanimitate. Nimeni nu a zis nimic, fiindcă nimeni nu vroia să inaugureze o criză structurală, dar preşedintele Barroso a primit sarcină de la ceilalţi lideri occidentali să nu se mai întâmple aşa ceva.
De aici a început antipatia liderilor europeni faţă de Victor Ponta?
A.T.: Premierul român a mai făcut o greşeală incredibilă: a acceptat lista de obligaţii pe care i-a făcut-o preşedintele Comisiei Europene, deşi în relaţiile noastre cu Parlamentul European şi Comisia „to do list"-urile se făceau în România şi erau doar avizate de partenerii de la Bruxelles. Adică era un angajament al Bucureştiului, cum au fost, de pildă, moratoriul privind adopţiile internaţionale sau încheierea negocierilor de aderare. Aceasta a fost a doua eroare a lui Victor Ponta şi al doilea test la care a căzut.
Mai are şanse să-şi refacă imaginea în EU?
A.T.: Victor Ponta este văzut la Bruxelles ca o persoană care are o problemă de integritate. Din această cauză, punctul 6 din lista lui Barroso este să facă din integritate o prioritate politică. Nu este vorba despre plagiat, care rămâne o problemă internă a românilor, ci despre faptul că Victor Ponta se angajează să respecte regulile UE. Era normal ca liderii europeni să-l sprijine făţiş pe Traian Băsescu după derapajele lui Ponta în capitala europeană. Totuşi, nu cred că în campania pentru referendum ar fi avut vreun efect susţinerea occidentală pe care preşedintele suspendat a avut-o.
De ce?
A.T.: Pentru că publicul românesc se hotărâse din 6 mai 2010. UE ne-a dat un semnal politic formidabil, iar americanii au înţeles, la rândul lor, că oricine putea contesta Consiliul European din iunie 2012 şi ar fi putut anula nişte decizii politice foarte serioase.
La Bucureşti, Victor Ponta pare să fi înţeles o parte din mesaj. Crin Antonescu nu a înţeles nimic.
După cum cunoaşteţi partidul, credeţi că Victor Ponta ar putea avea probleme în PSD după eşecul demiterii lui Traian Băsescu?
A.T.: E într-adevăr un eşec al organizării de partid. În mod normal, imediat după rezultatele referendumului, PSD ar fi trebuit să facă o analiză şi să schimbe şapte-opt şefi care au avut rezultate foarte slabe. Un congres de etapă ar fi fost foarte util.

Există simpatizanţi USL care să fi abandonat această alianţă după criticile masive pe care Victor Ponta şi Crin Antonescu le-au primit din Occident?
A.T.: Victor Ponta a pierdut 10 procente numai pe seama acestor critici. Românii sunt foarte sensibili la umilinţa pe care o simţi când eşti desconsiderat de străini.
Dar de ce doar Victor Ponta a pierdut? De ce nu şi Crin Antonescu?
A.T.: Pentru că liderul PSD a fost văzut ca organizator al suspendării preşedintelui şi al referendumului. Antonescu este văzut doar ca beneficiar al acestor mişcări.
După cele aproape două luni petrecute la Cotroceni, Crin Antonescu şi-a consolidat poziţia sau şi-a fragilizat-o?
A.T.: Vom vedea în sondaje, eu cred că a pierdut din susţinători, pentru că nu s-a comportat ca un preşedinte şi nu a demonstrat că are o viziune: nu a căutat soluţii pentru problemele existente, ci a adăugat probleme la cele existente. Şi Băsescu a fost creator de probleme, dar a avut şase-şapte ani cea mai mare încredere publică.
Îşi poate reface o parte din capitalul de încredere dacă revine?
A.T.: Nu. Traian Băsescu a avut o şansă formidabilă: să fii preşedintele unei ţări, care a trecut prin momente grele în ultimii 50 de ani, chiar atunci când devine membră NATO şi UE. Să ai toate condiţiile: sprijin public, sprijin internaţional, să ai parte de o perioadă fastă din punct de vedere economic şi să ajungi să fii înjurat pe stradă...
S-a întâmplat din cauza crizei economice?
A.T.: Nu mai poate redeveni popular. Şi-a irosit şansa istorică pe care a avut-o. Eu aşa cred. A avut o platformă istorică pe care a ratat-o.
Această platformă istorică şi-a creat-o singur?
A.T.: Parţial. Un politician care s-a autodistrus.
Credeţi că plagiatul lui Victor Ponta i-a dat un ascendent lui Crin Antonescu?
A.T.: Plagiatul premierului e o mare problemă: o problemă a românilor, o problemă reală care se va răzbuna fără greş, dacă Victor Ponta nu o rezolvă.
Cum poate să o rezolve?
A.T.: Nu ştiu. Dar, dacă nu o rezolvă, riscă să fie considerat un om fără integritate, un hoţ.

duminică, 26 august 2012

DDR a învins RFG! Băsescu, finul „Nașei” Merkel.

Coperta  cărții „Nasa”
„Cartea "Naşa”, a publicistei Gertrud Höhler, lansată pe piaţa germană joi, aduce cele mai puternice critici de până acum la adresa cramponării de putere a cancelarului german Angela Merkel. Scrisă de o membră a propriului partid conservator al lui Merkel, o descrie pe aceasta drept un pericol la adresa democraţiei în Germania, o personalitate care face ca puterile Parlamentului să se reducă şi promovează valori de esenţă est-germană pe care mulţi dintre occidentali nu le pricep. Cancelarul german probabil nu va citi cartea, comentează vineri Deutsche Welle (DW).
Cu ocazia lansării cărţii, Höhler a atacat-o pe Merkel pentru faptul că reduce rolul Parlamentului, în special în modul în care gestionează criza euro şi retragerea din "era centralelor nucleare”, potrivit thelocal.de. "Avem din ce în ce mai multă putere a statului şi din ce în ce mai puţină putere a Parlamentului”, a declarat publicista în legătură cu Guvernul doamnei Merkel. Ea o acuză pe Merkel că restricţionează libertăţile prin faptul că afirmă că nu există alternativă la salvarea monedei unice.
Circulă zvonuri potrivit cărora Merkel, indignată, a lăsat la o parte extrase ale cărţii publicate în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, după ce a citit doar câteva rânduri. Cu toate acestea, cele 300 de pagini ale cărţii anti-Merkel, scrisă de fosta sfătuitoare a fostului cancelar Helmut Kohl, are calităţile unui bestseller în Berlinul politic. Peste 80 de jurnalişti şi echipe de cameramani s-au adunat în număr mare la conferinţa de presă de joi.
Cartea lui Höhler este mai mult decât despre afirmaţii răsuflate şi vechi potrivit cărora Merkel, de exemplu, îi scoate din calea ei pe toţi rivalii bărbaţi, nu şi-a însuşit nicio valoare şi ia decizii numai atunci când ştie în ce direcţie se va înclina balanţa.
Merkel, poreclită "Mutti” (Mami) în cercurile politice, devine o "naşă” în cartea lui Höhler. Ea stabileşte o "variantă tăcută a puterii autoritare pe care Germania o are încă de experimentat”. Autoarea enumeră o serie de atribute, cum ar fi furtul de idei de la rivali politici, nivelarea sistemului de partid la o stare eclectică şi tratarea neglijentă a normelor legale, standardelor etice, Parlamentului şi Constituţiei - de multe ori mustrată de Curtea Constituţională Federală. Pe scurt, ea indică un declin al moralei politice.
Este posibil ca toate acestea să fie legate de cei 35 de ani pe care i-a trăit Angela Merkel sub regimul dictatorial din Germania de Est. Nimeni nu ştie cu siguranţă ce o conduce pe Merkel, care a învăţat în fosta RDG să citească printre rânduri, să acţioneze în tăcere, să nu spună niciodată prea mult şi să fie suspicioasă, a remarcat Höhler în introducerea la cartea ei. În opinia lui Höhler, şi alţi europeni ar trebui să fie preocupaţi de setea de putere a lui Merkel, în contextul în care cancelarul oferă Europei un "costum croit în stil german''.
Faptele pe care autoarea le-a compilat privind o pierdere graduală de democraţie în Germania şi Europa nu sunt noi. Ce este nou, la prima vedere, potrivit DW, este rolul exagerat atribuit lui Merkel în acest proces. Acest lucru arată cât de mult unii conservatori din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) sunt provocaţi de pretenţiile de putere ale lui Merkel şi de modul în care "valorile ei de înfrânare, răceală şi detaşare i-au trimis la colţ?”, a afirmat Höhler.
Schimbarea bruscă de direcţie în politica energetică pe care Merkel a impus-o practic peste noapte, sfârşitul serviciului militar obligatoriu, planurile de a reduce impozitele şi a abandona opiniile tradiţionale asupra familiei prin acordarea de mai multe drepturi pentru cuplurile homosexuale - toate acestea sunt exemple care au condus la insecuritate în partid.
Cartea lui Höhler are o dedicaţie "pentru toţi cei care îşi muşcă încă limba”. Cât de mulţi sunt aceştia în partid, nu este clar. CDU a avut mult timp reputaţia de a fi prea supus cancelarului său atunci când se află la guvernare iar partidul trebuie să-i mulţumească popularităţii lui Merkel dacă reuşeşte să rămână la putere şi după alegerile din 2013. Debarcarea cancelarului din interiorul partidului este, prin urmare, foarte puţin probabilă. Oricine vrea o carieră în CDU evită intersectarea cu Merkel”
Intreg articolul în JN

sâmbătă, 25 august 2012

Instituțiile statului, puternic băsescizate, au lucrat împotriva voinței electoratului.

In multitudinea de opinii politice, sunt puține situațiile în care un număr atît de mare de români , 7 400 000, să fie de acord cu același lucru.
Și totuși, 7 milioane și jumătate de români l-au demis pe Băsescu.
Băsescu a fost salvat de proceduri de ultimă oră impuse de instituții ale statului, chemate într-o țară normală să aplice corect legislația țării și pe cea europeană nu interesele proprii ale unor funcționărași care-și văd funcțiile puse în pericol dacă dispare Băsescu.
Prima mișcare odioasă s-a petrecut în luna aprilie 2012 cînd majoritatea portocalie din Parlament, la cererea lui Băsescu, a modificat art. 10 din  legea referendumului, Legea  3/2000, astfel încît Băsescu n-ar fi fost demis nici dacă se prezentau  la urne 50%+1 din cei înscriși pe listele permanente, pentru că s-a mai introdus o condiție;toți cei peste 9 milioane care s-ar fi prezentat era  necesar să voteze pentru demitere, altfel referendumul era invalidat.
Deștepții juristi din USL s-au repezit si au modificat art. 10 din Legea 3/2000 dar au uitat de art. 5, cel care, de fapt, impunea, încă din 2000, cu intrerupere în perioada 2007-aprilie 2012, pragul de participare de 50%+1. Aici cred că a fost vorba de nepriceperea juriștilor USL, de nestiința de carte, cum rîde Băsescu de ei. Dacă prin acea lege însoțeau modificarea art. 10 de sintagma „ Prin excepție de la art 5”, așa cum a fost textul pînă în aprilie 2012, nici CCR n-ar fi putut să decidă ulterior tîmpenia cu pragul de participare, pentru că pe o asemenea formulare se pronunțase în 2007. 
Observ că și presă favorabilă USL trece cu vederea această gafă  de tehnică de legiferare a parlamentarilor USL. Incercarea Guvernului de a îndrepta gafa printr-o ordonanță de urgență a fost ușor spulberată de CCR pe motive de predictibilitate și stabilitate a legislației electorale în preajma alegerilor.
Mașinăria de propagandă băsistă a fost acompaniată de impardonabila comportare mămăligară a încetului de minte Ioan RUS, ministru de Interne pus de Ponta, care a mințit o nație întreagă că a actualizat, conform legii referendumului, listele permanente. Nici atît n-a observat că pe listele permanente, pe care funcționarii leneși i le-au bagat pe sub nas, erau mai mulți votanți decit pe listele de la referendumul din 2003, cînd s-a votat Constituția.
Institutul de Statistica a tăragănat, în complicitate cu conducerea Ministerului de Interne, publicarea datelor preliminare oficiale ale recensămîntului din 2011, tocmai pentru a nu se cunoaște numărul populației stabile din  România. Datele au fost publicate ieri, la cîteva zile după decizia CCR de invalidare a referendumului. Ele confirmă ceea ce știa toată lumea; populația stabilă rămasă în România este sub 20 de milioame.
In asemena condiții aiuritoare, decizia finală a CCR, de invalidare a referendumului, a fost o formalitate.
Pentru Băsescu a lucrat serios întreaga rețea a Serviciului de Informații Externe care a intoxicat cancelariile occidentale și organismele europene cu prostia loviturii de stat. Dacă  acest serviciu n-a făcut propagandă împotriva intereselor României de ce nu informează decidenții în stat cine se face vinovat de trădare.Implicarea sa în jocuri murdare băsiste este comparabilă cu frauda electorală din 2009 de la Ambasada României de la Paris.
Pentru Băsescu a lucrat și Procuratura, cea care a declanșat o mulțime de anchete pentru intimidarea celor care s-au prezentat la referendum.
In aceste condiții te întrebi: cine guvernează România?
Ponta are doar impresia că guvernează. Cu Băsescu și cu instituții subordonate mafiei instituționalizate de acesta  decontează doar ponoasele guvernării.

vineri, 24 august 2012

HERGHELIA- jud Mureș - Centru de Sănătate. Dietă total vegetariană



Centrul de Sănătate Herghelia, com. Ceuașul de Câmpie jud Mureș
Un sejur de terapie cum nu mai întîlniți în România.
Detoxifierea organismului prin dietă complet vegetariană, proceduri de saună, băi cu ceaiuri și masaj, gimnastică și fortificare la 12 aparate, mișcare în zonele împădurite din zonă, odihnă și rugăciune. Dacă sunteți de altă religie decît cea adventistă se roagă personalul Centrului (medici, dietecieni, terapeuți și
 profesori de sport) pentru sănătatea d-voastră.
Veți afla că nu stresul e dăunător sănătății ci distresul.
Pentru cei care vor să fie la curent cu știrile zilnice e bine să se înarmeze cu aparate de radio sau leptopuri.
Scăderea în greutate este garantată.
Puteți începe dietele vegetariene de acasă











Comisia de la Veneţia: Codul de bune practici în materie de referendum. Recomandări încălcate de Curtea Constituțională

 Curtea Constituțională a dat în ulltima perioadă cîteva decizii, în materie de referendum, care contravin flagrant cu Codul de bune practici eleborat de Comisia de la Veneția, adoptat de Consiliul Ministrilor Consiliului Europei și recomandat statelor membre ale Consiliului Europei pentru a fi implementat în legislația internă.
Este un document complex pe care dacă-l veți citi mai jos veți constata cît de penibilă a fost Curtea Constituțională cînd a impus pragul de participare și inscrierea în listele permanente a celor stabiliti în străinătate pentru o perioadă mai mare de 6 luni.
Documentul nu este cunoscut nici de liderii USL din moment ce n-au știut să se impună în confruntarea cu uriașa mașină de propagandă a PDL și a penibililor populari din Comisia Europeană și Parlamentul European.
Legislația internă, respectiv Legea 3/2000, legea  referendumului, trebuie restabilită în forma avută înainte de aprilie 2012, formă care corespundea  Codului adoptat de Consiliul Europei.

Codul de bune practici în materie de referendum(întreg documentul Comisiei de la Veneția)






joi, 23 august 2012

CCR a încalcat grav Codul de bune practici în materie de referendum adoptat de Consiliul de Ministri al Consiliului Europei

ARTICOLUL 11 - Dreptul international si dreptul intern
(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.
ARTICOLUL 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. 

duminică, 12 august 2012

Nicolae Popa, fost presedinte CCR, despre practica nemaintîlnită a eratelor la decizii

 Nicolae Popa, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, a declarat în direct la Antena 3, in emisiunea Q&A, din 11 august, intitulată  „Cine manipulează deciziile CCR”,  că eratele la deciziile CCR  sunt  o practică a CC ce nu a fost întâlnită până acum: "Nici în Legea 46, nici în actualul regulament nu se face referire la posibilitatea unei erate. Există, însă, în Codul de Procedură Civilă, reglementată chestiunea îndreptarea erorilor şi omisiunii detaliilor. Dar aceeaşi procedură spune că îndretparea este realizată de instanţă. În cazul nostru, instanţa este Curtea Constituţională, în integralitatea sa, nu parţial", a arătat Popa.

"Multe dintre chestiunile care ne interesează pe noi au fost deja soluţionate de Curte în această erată. Probabil că, după ce s-a dat aceaastă hotărâre, urma să se treacă la confirmarea, nu validarea, ci confirmarea rezultatelor referendumului", a declarat Nicolae Popa
 Domnul Popa a mai spus ca despre referendum si legile aplicabile referendumului  CCR ar fi prezentat un referat la  Congresul Curtilor Constituționale Europene de la Bucuresti din mai 2011

Interesant ce spunea prof Nicolae POPA, fost presedinte CCR, despre Raportul prezentat de CCR la al XV-lea Congres al Curtilor Constitutionale Europene.
Am cautat pe
http://www.ccr.ro/congres/ROMANIA%20ro.pdf
și nu am găsit referirea la referendum, în cele peste 50 de pagini ale Raporului
Dacă domnul Popa are o copie anterioara a documentului s-o compare cu cea de pe site.
S-ar putea ca si site-ul sa fi fost modificat pentru a nu discorda cu ERATA.

Oficiosul ”Adevărul” se teme de rezerviștii lui Dogaru în caz de invalidarea referendumului.

Stenogramele convorbirilor dintre miniştrii Victor Paul Dobre şi Ioan Rus au arătat că Uniunea Social Liberală (USL) este gata să folosească orice mijloace pentru a-şi atinge scopul: validarea referendumului din 29 iulie şi pecetluirea demiterii lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României.
Există însă şi soluţii de avarie. USL are o înţelegere cu Consiliul Naţional al Societăţii Civile (CNSC), condus de colonelul Mircea Dogaru, care totodată este şi liderul Sindicatului cadrelor militare disponibilizate, în rezervă şi în retragere. Acordul prevede ca CNSC să susţină USL în toate acţiunile sale, în timp ce Uniunea Social Liberală s-a angajat să îndeplinească o interminabilă listă de revendicări, multe dintre ele foarte controversate.
Până acum, oamenii lui Dogaru şi-au făcut datoria, participând trup şi suflet la protestele anti-Băsescu şi anti-PDL din ultimele opt luni şi implicându-se inclusiv în campania electorală care a precedat referendumul din 29 iulie. Pe 1 august, imediat după referendum, Mircea Dogaru a emis un comunicat prin care soma Curtea Constituţională să amâne luarea unei decizii în privinţa referendumului de demitere a preşedintelui „până la soluţionarea tuturor aspectelor legate de numărul real al cetăţenilor României cu drept de vot". A doua zi, Curtea Constituţională amâna luarea unei decizii privind validarea sau invalidarea referendumului, cerând reverificarea listelor electorale.
„Vom cere desfiinţarea Curţii Constituţionale"
Acum, Dogaru continuă să pună presiune şi ameninţă cu declanşarea unor mişcări de stradă. „În cazul în care Curtea Constituţională va decide să invalideze referendumul, noi nu vom sta cu mâinile în sân. Vom chema la nesupunere civică, ieşiri în stradă, neplata impozitelor, nesupunerea la citaţii, tot ce este nevoie. Din moment ce insituţiile statului nu mai funcţionează, înseamnă că trebuie făcut ceva. Vom ieşi în stradă şi vom declanşa haosul. Şi aşa ţara este cuprinsă de haos. Mai rău decât acum nu se poate", spune colonelul Dogaru.
Liderul CNSC nu se teme că eventualele mişcări de stradă ar putea agrava şi mai mult situaţia României, aflată într-o situaţie dificilă din cauza crizei politice. „Cine ne acuză că vrem să destabilizăm, înseamnă că e cretin şi nu are creier. Ei sunt instrumente ale dictaturii, pe când noi apărăm democraţia. Dacă se ajunge la invalidare, vom cere Parlamentului să desfiinţeze Curtea Constituţională, pentru că nimeni nu are voie să fie mai presus de Parlament. Mai presus de Parlament este numai Dumnezeu", a mai declarat Mircea Dogaru

sâmbătă, 11 august 2012

Românii cu reședință în Italia și Spania

Câţi români au reşedinţă în Italia şi Spania
”Vă prezentăm două documente oficiale ale guvernelor Italiei şi Spaniei care atestă numărul corect al românilor cu drept de reşedinţă în aceste două state. Conform celei mai recente numărători a autorităţilor din Cizmă, în iunie anul trecut, în Italia aveau acte în regulă 968.576 de români, cu aproximativ 80.000 mai mulţi faţă de 2010. În Spania, ultimul recensământ al imigranţilor datează din 31.03.2012 şi autentifică faptul că 903.964 de români domiciliază pe teritorii ale regatului iberic. Totalul este de aproximativ 1,9 milioane de români (sunt număraţi şi copiii sub 18 ani). Însă acestora li se adaugă conaţionalii cu drepturi depline din comunităţi importante precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Canada sau Israel. Dacă, din cei 18.300.000 de alegători aflaţi pe listele permanente, diaspora va fi scăzută, consecinţa devine certitudine: Traian Băsescu este demis prin votul a mai mult de 50% plus unu din cvorumul necesar, cele 8,4 milioane de voturi exprimate fiind suficiente pentru validarea referendumului.„
Preluaredin  Ziarul Ring

Mai este Uniunea Europeană o democrație?

Regimul Băsescu, instaurat prin fraudă electorală și pervertirea voinței electoratului prin soluția imorală Voiculescu +UDMR, în 2004, a fost și se dovedește a fi cel mai antidemocratic, anticonstituțional si mai corupt dintre cele pe care România le-a avut după revoluție.
Sub Băsescu, România a ajuns un stat polițienesc mafiot, protejat de serviciile de informații si de  conducerea obedientă a Procuraturii Generale.
Nici nu se putea altfel dacă Băsescu a ajuns președinte din poziția de inculpat pentru acte de corupție.
Ultimele zvîcniri de supraviețuire ale acestor structuri statal-mafiote le vedem materializate acum prin uriașa campanie de dezinformare internațională și prin încercările de intimidare a milioanelor de romani care au votat la referendum aruncarea  peste bord a celui care este capul răutăților.
Timp de 8 ani, organismele europene au încurajat derapajele nedemocrate de tip Monica Macovei în organizarea și funcționarea a justiției și nu s-au sesizat de  repetatele încălcări ale Constituției de către președintele autodeclarat jucător..
USL a apărut ca o necesitate pentru salvarea democrației în România. Chiar dacă a acționat stîngaci și neprofesionist în ultima perioadă, această alianță politică este speranța românilor pentru recuperarea statului de drept din mîinile unei găști infracționale care a patruns în mai toate instituțiile statului.
Dacă Uniunea Europeană  protejează un asemenea regim nepopular și antidemocratic în România, înseamna că,  odată cu preluarea conducerii sale de către forțele popular-conservatoare din Europa, însuși acest organism s-a îndepărtat de valorile democrației și se conduce după interese meschine ale unui grup elitist de state.
Oricît s-ar zbate, conservatorii europeni nu-i vor putea  împiedica românii să-l înlăture de la conducere pe  cel care a pus România preș intereselor economice și politice externe.
Forțele liberale și socialiste din Europa trebuie să acționeze urgent pentru reinstaurarea democrației în Europa Unită, altfel se riscă destrămarea sa. A se vedea că britanicii deja pun problema consultării, prin referendum, în vederea ieșirii din UE.

vineri, 10 august 2012

Populaţia recenzată în 2011 este de 20 254 866 locuitori, inclusiv cei plecaţi pe o perioadă îndelungată

Numărul a fost publicat în luna februarie a.c. de Comisia de recennsămînt 2011. Datele preliminare ar fi urmat să fie comunicate de Comisia Centrală a Recensămîntului 2011, dacă era  convocata de MAI, în cursul lunii mai a.c. aşa cum puteţi vedea în comunicatul din luna februarie.
Nici ministrul de Interne Igaş şi nici Ioan Rus nu s-au grăbit să convoace Comisia de validare. Se dovedeşte că ambii au avut acelaşi interes, salvarea lui Băsescu, în eventualitatea unei suspendări.
Ministrul Duşa a anunţat convocarea Comisiei de validare pe 14 august 2012, în interiorul termenului fixat de CCR pentru validarea referendumului. Băsescule, te-ai înselat! Căciula i se potriveşte perfect ministrului Duşa.
In pagina de mai jos aveţi toate datele preliminare ale recensămîntului referitore la populaţie,  care urmează a fi validate pe 14 august şi care se vor afla pe masa de lucru a Curţii Constituţionale.
Pornind din numarul total de 20 254 866 locuitori, fiecare poate să deducă prin calcul numărul românilor care ar fi trebuit să se afle pe listele permanente ale referendumului   din 29 iulie.
Eu fac următorul calcul
20 254 866 -910 964( plecati pe o perioada indelungata) =19 343 896
19 343 896 -20% (sub 18 ani)~ 3 868 7 79= 15 475 117 locuitori ,din care se mai scad cei fara drept de vot prin condamnare sau din cauza afectiunilor psihice.

Băsescu spurcă totul. A decredibilizat CCR. Si-a luat nasul la purtare. Profită de înţelepciunea românilor.

Al treilea judecător al CCR, Axinte Gaşpar, se dezice de eratele la Hotărîrea luată pe 2 august în plenul de 9 judecători.
 Eratele put a băse.
Nişte infractori şi-au permis să le introducă în spaţiul public, chiar şi în Monitorul Oficial.
Interpretarea din erată, cum că referendumul de demitere se desfăşoară după altă lege decît se prevede în Legea 3/2003 demostrază că la Curte lucrează nişte tîlhari la drumul mare care vor să fure voinţa exprimată de peste 8,5 milioane de români pe 29 iulie a.c.
Ca să fie clar pentru toţi cei care se lasă prostiţi de Băsescu, iată ce prevede Legea 3/2000 în legătură cu listele permanente:

Legea 3/2000 art.17

"-Operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare, organizate potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza copiilor de pe listele electorale permanente şi a celorlalte liste electorale prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 151din prezenta lege, care se aplică în mod corespunzător.
Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992, respectiv ale Legii nr. 70/1991, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult  5 zile de la data stabilirii zilei referendumului. "

Ce prevede Legea 35/2008 despre listele permnente am arătat în postările anterioare. 

Cum îşi permite un judecător al CCR să dea altă interpretare textului de lege a cărui raţiune o reţinuse şi plenul de 9 judecători, în Hotărîrea din 2 august, în sensul că pe listele permannte sunt înscrişi doar cetăteni cu drept de vot cu domiciliul în România ?
 Dacă Băsescu nu încetează continuarea campaniei pentru referendum, în Piaţa Sf Gheorghe din Bucureşti, ne vedem nevoiţi să organizam mitinguri fulger, împotriva sa, în faţa sediului de campanie, la orele la care îşi anunţă apariţiile pe postuile de televiziune.

joi, 9 august 2012

Svoboda cere UE să condamne acţiunile lui Băsescu si ale adepţilor săi impotriva jusţiei

Se cunoaşte că un profesionist a luat portofoliul de Externe .
Hannes Swoboda, liderul grupului social-democrat din Parlamentul European, a reiterat astăzi apelul sau către UE și liderii politici romani "sa ia pozitii publice clare si neechivoce in apararea democratiei si a respectului fata de lege"
"In numele grupului SD doresc sa subliniez, inca o data, faptul ca grupul nostru nu va accepta nici un fel de presiuni asupra justitiei, in orice forma si din partea oricui ar veni."
" Politica ferma a grupului nostru este aceea de apăra democrația, respectul fata de lege si independenta justitiei in toate statele membre. Mi-as dori ca toate grupurile politice precum si membrii proeminenți ai acestora sa actioneze in aceeasi directie."
"In acest sens as dori sa subliniez ca a devenit simtomatic, pana la extrem, faptul ca PPE face astfel de apeluri doar la adresa actualului Guvern al Romaniei ignorand actiunile presedintelui Basescu si al adeptilor acestuia. Presiunile politice asupra autoritatii judecatoresti este total inacceptabila indiferent de forta politica ce o exercita."

miercuri, 8 august 2012

Judecatorul Minea ia decizii peste cvorumul Curtii Consitutionale?

Eratele la Decizia CCR din 2 august sunt nule.Au fost adoptate fara cvorum,dupa dictare de la Basescu.
 Curtea Constituțională, prin acțiunile sale din ultimele zile,  a bulversat societatea românească. Ion Predescu, unul dintre judecătorii Curții, referitor la erata trimisă premierului și Monitorului Oficial,   a declarat că aceasta ar fi trebuit luată  în prezența a șase judecători, altfel hotărârea nu este legală.rumul  eratei trimise de Curtea Constituțională premierului și Secretarului General al Guvernului pentru a fi publicată în MO se încurcă și mai mult. Curtea Constituţională, mai precis un judecător de la Curtea Constituţională, a trimis luni seară o precizare către Guvern, prin care arată că, dintr-o eroare, un paragraf esenţial nu a fost introdus în decizia luată săptămâna trecută, cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui.
Paragraful adăugat ulterior, trimis Monitorului Oficial luni, care a fost și publicat marți, spune că listele electorale sunt cele folosite la alegerile prezidenţiale, adică cele care cuprind toţi cetăţenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetăţenii români plecaţi în străinătate nu mai pot fi scoşi de pe liste, fiind luaţi în calcul la stabilirea cvorumului pentru referendum. Acest paragraf schimbă practic ceea ce plenul Curţii decisese în 2 august: că cetăţenii români cu domiciliu în străinătate nu sunt luaţi în calcul la cvorum.
  Despre faptul că adresele Curții nu erau semnate de președintele Zegrean, unul dintre judecătorii CCR afirmă că acestea au fost semnate de judecătorul de serviciu al Curții,  respectiv Mircea Ștefan Minea, în moment ce Zegrean este plecat în concediu.
Decizia a fost luată prin consimţământul a cinci judecători ai CCR. Deşi cvorumul a fost atins, nu a fost convocată o şedinţă de plen, aşa cum este procedura uzuală, după cum arată un alt judecător al CCR.
 Referitor la acest caz, judecătorul Ion Predescu a declarat pentru  gandul.info că erata ar fi trebuit  luată în plenul CCR, cu toţi cei 9 judecători de faţă, şi că dacă cei de la Monitorul Oficial au nelămuriri, trebuie să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituţională.
 ”Trebuie să aştepte răspunsul competent al plenului Curţii. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenţi nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu şase prezenţi. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituţională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii pot aştepta plenul Curţii, nu ce a trimis judecătorul de serviciu”, a precizat judecătorul Ion Predescu.

"Dacă este vorba că s-a greşit o pagină, un punct , care nu e de natură să schimbe sensul juridic al deciziei, nu se pune problema unui Plen, atunci e o eroare materială, dacă este vorba de o eliminare, de o completare sau de o adăugire de natură să schimbe sensul deciziei, atunci categoric de competenţa Plenului este luarea respectivei erată", a răspuns Tudorel Toader răspunzând unei întrebări privind natura eratei."În urma unui material din presă (potrivit căruia judecătorii Mircea Minea şi Tudorel Toader ar fi modificat decizia Curţii privind listele electorale), l-am sunat pe preşedintele CCR, (Augustin Zegrean, n.r.) am vorbit şi cu alţi colegi şi am solicitat preşedintelui să convoace de urgenţă un Plen al Curţii. Domnia sa m-a asigurat că în seara asta va lua legătura cu toţi judecătorii. Dacă va fi posibil mâine, dacă nu, vineri sau poate luni, cât de repede posibil", a declarat la România TV judecătorul CCR Tudorel Toader.
"Dacă este vorba că s-a greşit o pagină, un punct , care nu e de natură să schimbe sensul juridic al deciziei, nu se pune problema unui Plen, atunci e o eroare materială, dacă este vorba de o eliminare, de o completare sau de o adăugire de natură să schimbe sensul deciziei, atunci categoric de competenţa Plenului este luarea respectivei erată", a răspuns Tudorel Toader răspunzând unei întrebări privind natura eratei.




marți, 7 august 2012

Instituţiile politizate răspund comenzilor băsiste

CCR, deşi este în vacanţă, timite aproape în fiecare zi adrese şi dă comunicate, după dictare sau după intervenţiile publice ale suspendatului demis de 88%  din votanţi, acte care golesc de conţinut DECIZIA dată în singurul  său cvorum legal ,cel  din 2-3 august, prin care comunicase naţiunii că se va pronunşa e 12 sept.
Sunt slabe speranţe, într-o asemenea neseriozitate, ca acest organism să dea o decizie de validare a referendumului.
Maurul Rus şi-a făcut datoria şi a plecat!
Parchetul il intimidează pe chestorul Manoloiu cu acuza de abuz în serviciu deşi a fost singurul din acel ministeru care a avut curajul să atragă atenţia că listele permanete pentru referendum nu au fost actualizate potrivit Legii 35/2008. Cum să nu se autosesizeze baschetbalita Kovesi, dacă Băse era supărat pe chestor!!!!
FMI il presează pe Antonescu, ambasadorul SUA, se pare, că a primit misiunea de mediere între Ponta şi Băsescu.
Guvernul se pregăteşte de situaţia cea ma probabilă, convieţuirea pe metereze cu Băse pînă după alegerile din iarnă.
Piesa forte, de care se tem toţi jucătorii politici, este  judecătoarea Mona Pivniceru.  Aceasta va curăţa instituţiile care realizează actul d e justiţie de băsişti.
Are nume predestinat pentru Băse şi băsişti!

duminică, 5 august 2012

De ce romanii cu domiciliul în străinătate nu trebuie să figureze pe listele permanente

Rezultatele comunicate de BEC, la referendum 2012, de la Secțiile de votare din străinătate.
Din cele peste 10-12 milioane de români stabiliți în străinătate, cîteva milioane își mai păstrază cetățenia rămână și ar avea drept de vot.
Din aceștia, la recentul referendum, doar cîteva zeci de mii s-au prezentat la vot și au votat DA sau NU  în procente asemănătoare cu românii din țară.
Toti cei care s-au prezentat, au votat pe listele suplimentare întocmite de președinții secțiilor de votare. La secțiile din străinatate nu sunt liste permanente, potrivit art 26. și 27 din Legea 35/2008, cu modificările ulterioare.
Această dispoziție legală, veche de 4 ani, care a fost validată și de majoritatea portocalie care a sprijinit guvernele Boc, trebuie aplicată de autorități pentru a răspunde, pînă pe 30 august, solicitării CCR.

Așa s-a votat în SUA:


CCR a hotărît că boicotul este o formă de exprimare a voinței politice

De coroborat Hotărîrea nr. 3/02 08 2012 a CCR, prin care s-au respins ca neîntemeiate toate sesizările, mai puțin cea privind totalul persoanelor încrise în listele permanente, cu informația că, totuși, Curtea a votat cu celebrul  scor politic de 5-4 pentru invalidare, insuficient însă în cazul referendumului.
Pentru 31 august, în cazul în care reverificarea listelor permanente nu aduce argumente solide de certitudine prvind numărul cetățenilor cu drept de vot  care trebuiau înscriși în listele permanente, nu și în listele suplimentare, mai trebuie convins un judecător să voteze pentru invalidare sau 2 judecători care să voteze pentru validare pentru a se lua o decizie cu 6-4.
E mai ușor să convingi unul decît 2, nu?
Dacă votul rămîne tot 5-4 decizia se pasează la Parlament.
Verificarea listelor permanente e ușor de făcut dacă activitatea  se coboară la nivel de fiecare secție de votare pe ale cărei liste sunt cca 1000 de alegători, din care se scad cei care s-au prezentat la vot. Dacă funcționează sistemul de depistare a votului multiplu, din numărul celor care ar trebui verificați se scad și cei care au votat în altă localitate.

sâmbătă, 4 august 2012

Ghici cine-ți bate la poartă pînă pe 23 august?

Cei care n-au fost la referendum este posibil să se trezească cu recennzorii lui Rus,strigînd:
-Nea Vasile, d-ta n-ai fost la vot pen`că ți-a fost frică, dar unde este al d-tale Ionică?
-Băi, lovitorilor de stat, ce căutați la poarta mea? Nu mi-a fost frică și nici nu vă răspund ! Așa a dat sfoară-n țară al nostru președinte pe care USL-iștii il suspendară. Nici Ionică nu poate să răspundă că e plecat, cu nevastă și copii, la muncă, în străinătate.
- În ce țară, nea Vasile?
-Toooocmai peste munte, la Cluj!
-Să fii sănătos nea Vasile!
 
Celor 8.5 milioane de votanți din data de 29 07 2012, cu semnatură în listele de la Secția de votare, ridicate de parchetari,  și cu vignieta de votat pe buletin, le va bate în poartă poștașul sau un  trimis special pentru a le înmîna o invitație la Parchetul de pe lîngă Curtea de  Apel, competent să ancheteze faptele comise la referendum,  sub aspectul infracțiunii de lovitură de stat! Nu vă mai spun și articolul din Codul Penal!
:roll:

Imperfecțiuni ale sistemului electoral, constatate de CCR în 2010, ignorate de Guvernul Boc, de partide și de Parlament

Incă un exemplu de puturoșenie care ne arată de ce nu merg bine lucrurile în România.

Decizia Curții Constituționale nr. 61 din 14 ianuarie 2010

 „6. In activitatea sa Curtea Constitutionala a solutionat mai multe cauze privind constitutionalitatea unor dispozitii ale Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, constatand ca actuala reglementare a sistemului electoral romanesc prezinta o serie de imperfectiuni si, ca atare, se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care sa asigure, sub toate aspectele, organizarea si desfasurarea unor alegeri democratice in Romania. In aceasta privinta, Curtea considera ca trebuie, in primul rand, sa se porneasca de la realitatile economice, politice si sociale ale tarii, de la rolul partidelor politice in procesul electoral, de la necesitatea rationalizarii Parlamentului si, in final, sa fie reglementat un tip de scrutin corespunzator concluziilor desprinse si care sa aiba corespondent in tipurile de scrutin care se regasesc in majoritatea statelor europene.

Legea nr. 35/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza un mecanism electoral care nu are nicio legatura cu elementele de continut ale tipului de scrutin majoritar uninominal, organizat cu un singur tur si care este practicat in alte state. Este de retinut ca niciun sistem electoral in care este reglementat un tip de scrutin majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin nu prevede vreun prag electoral, in timp ce Legea nr. 35/2008 prevede doua tipuri de praguri electorale alternative.
Rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2008 au aratat ca mecanismul utilizat pentru atribuirea mandatelor a avut drept consecinta rezultate neconforme celor specifice unui tip de scrutin majoritar uninominal, rezultate determinate de calculele matematice reglementate de regulile procedurii electorale ale scrutinului uninominal prevazut de Legea nr. 35/2008. Asa se face ca desemnarea unor parlamentari s-a realizat pe baza unor calcule, fara ca o asemenea desemnare sa rezulte din alegeri, in urma exprimarii prin vot a optiunilor politice. In cadrul preocuparilor de revizuire a legislatiei electorale, o atentie sporita trebuie acordata posibilitatii cetatenilor romani cu drept de vot care domiciliaza in strainatate, si nu numai acestora, de a-si exercita dreptul de vot, in cadrul unei proceduri speciale, inclusiv prin votul electronic, care sa se desfasoare in corelare cu orele oficiale ale Romaniei intre care se desfasoara procesul de votare.

 

vineri, 3 august 2012

Parchetarii, încă, lucrează pentru președinte. Iacob o caută pe Elodia în liste

Stați o clipă! O găsesc pe Elodia în liste.
„Interventia PIICJ, prin adjunctul Procurorului General Marius Iacob, care a ridicat tarziu in noaptea de 2 august 2012 de la Autoritatea Electorala Permanenta listele electorale, demonstreaza executarea de catre Procurorul General Laura Kovesi a ordinului dat de Traian Basescu (sa nu uitam ca acum trei zile Traian Basescu si acolitii sai deja ii numeau puscariabili pe Ponta, Antonescu si altii, pe care ii trimiteau “langa Nastase”), prin care se urmaresc mai multe lucruri:
-studierea, de catre specialistii PDL, a listelor electorlae si cunoasterea problemei mai inainte decat autoritatile statului, in vederea luarii masurilor de impiedicare a aflarii adevarului, actiuni propagandistice, de exploatare a unor situatii existente sau un. Sa nu uitam ca Traian Basescu si PDL au invocat “in avans” fraudarea referendumului, intr-un cuvant obtinerea unui avantaj in “competitia” cu USL;
-depistarea unor alte directii de atac/contraatac, de exemplu posibilitatea existentei unor voturi multiple (provocate probabil de PDL pentru contestarea rezultatelor). A nu se uita experienta anterioara, vasta, a PDL in materia voturilor multiple, niciodata anchetate cu adevarat de parchet;
-nu poate fi exclusa existenta, dintre cele 800.000 de voturi favorabile lui Traian Basescu, a unui numar semnificativ de voturi multiple provocate de PDL pentru a invoca tocmai fraudarea referendumului;
Inca ceva: actiunile si cuvintele lui Traian Basescu si ale unor lideri PDL trebuie privite conform principiului “proiectiei” din psihiatrie, adica propriile defecte sau acte imorale, ilicite, inclusiv la nivel de intentie, sunt proiectate asupra adversarului/adversarilor.
De aceea, recomand mare atentie la “argumentele” lui Traian Basescu si a emisarilor sai, deoarece acuzatiile lansate la adresa adversarilor pot indica propriile actiuni prezente sau viitoare.
Trimiterea procurorilor sa verifice listele electorale, intr-o actiune fara precedent, mai ascunde un lucru de esenta. Traian Basescu vrea sa vada daca mai exista sanse ca referendumul sa fie invalidat si astfel sa stie daca e cazul sa demisioneze sau nu, inainte de a se pronunta o eventuala demitere. Pentru ca daca va fi demis, Traian Basescu va pierde vila de lux si avantajele financiare la care are dreptul orice fost sef de stat prin lege.”


De ce n-or fi ridicat parchetarii și listele suplimentare întocmite de Baconski, în 2009,   la Ambasada din Paris?

Legea 35/2008 despre Registrul electoral și listele electorale permanente din țară și străinătate.

Registrul electoral( nm-neînființat încă de guv. Boc și MRU)
Art. 22. – (1) Registrul electoral reprezintă o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot. Înregistrarea cetăţenilor cu domiciliul în străinătate se va face pe baza evidenţei existente la Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip CRDS. 
(2) Registrul electoral pentru cetăţenii români cu domiciliul în România este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, iar pentru cei cu domiciliul în străinătate, pe ţări şi localităţi. 
(3) Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte, păstrează şi actualizează în permanenţă, până la data de 31 martie a fiecărui an, Registrul electoral. La nivelul fiecărui judeţ şi sector al municipiului Bucureşti, Registrul electoral care cuprinde alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa pe teritoriului unităţii administrativ-teritoriale este păstrat şi actualizat de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente. 
(4) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, precum şi Direcţia generală de paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pun la dispoziţia Autorităţii Electorale Permanente datele şi informaţiile necesare întocmirii şi actualizării Registrului electoral. 
(5) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător sunt următoarele:
a) data naşterii;
b) codul numeric personal;
c) ţara în care îşi are domiciliul sau reşedinţa;
d) adresa de domiciliu;
e) adresa de reşedinţă;
f) seria şi numărul cărţii de alegător;
g) seria şi numărul actului de identitate. 
(6) Odată înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu, alegătorul poate să adreseze Autorităţii Electorale Permanente o cerere pentru înscrierea sa cu adresa de reşedinţă. 
(7) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, precum şi cetăţenii români cu domiciliul în ţară aflaţi temporar în străinătate, la cererea lor, se înscriu în Registrul electoral cu datele corespunzătoare ultimei adrese de domiciliu sau de reşedinţă. 
Art. 23. – (1) Persoanele decedate se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţă a populaţiei, în termen de 24 de ore. 
(2) Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din Registrul electoral, pe baza comunicării Ministerului Justiţiei, în termen de 24 de ore de la primirea acesteia. 
(3) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din Registrul electoral, la sesizarea serviciului public comunitar de evidenţă a populaţiei, în termen de 24 de ore. 
Art. 24. – (1) Datele şi informaţiile conţinute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale. 
(2) Orice persoană înscrisă în Registrul electoral poate solicita informaţii numai cu privire la datele personale care sunt conţinute în acesta. 
(3) Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din Registrul electoral se fac la biroul teritorial judeţean al Autorităţii Electorale Permanente competent, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare. 
(4) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.

Listele electorale
Art. 25. – Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare. 
Art. 26. – (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea. Listele electorale permanente ce cuprind cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se întocmesc de către Autoritatea Electorală Permanentă şi vor sta la baza delimitării secţiilor de votare ce vor fi organizate în străinătate. 
(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite. 
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri. 
(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, seria şi numărul cărţii de alegător, numărul circumscripţiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal şi numărul secţiei de votare. 
(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se păstrează în 3 registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite şi unul de Autoritatea Electorală Permanentă. 
(6) Listele electorale se întocmesc şi se fac publice până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor. 
(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se fac la primarul localităţii sau la reprezentanţa diplomatică, aceasta fiind obligată să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare. 
(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul. Pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara ţării contestaţiile se depun la Tribunalul Bucureşti. 
(9) Primarul sau membrul desemnat al reprezentanţelor diplomatice este obligat să comunice judecătoriei şi Autorităţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale. 
(10) Două copii ale exemplarului oficial al listei electorale permanente păstrat de secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau la sediul misiunii diplomatice, conform art. 20 lit. a), vor fi înaintate birourilor electorale ale secţiilor de votare, prin grija primarului sau a unei persoane desemnate de şeful misiunii diplomatice, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. 
(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore. 
Art. 27. – (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite. 
(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din listă. Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cărţii de alegător. 
(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin hotărâre. 
 Art.26 și 27 din Legea 35/2008, modificate ulterior
 
 Listele electorale
Art. 25. – Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral. Ele sunt permanente sau suplimentare.
Art. 26. – (1) Listele electorale permanente pentru subdiviziunile administrativ-teritoriale de pe teritoriul naţional se întocmesc de către primarul comunei, oraşului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral şi comunicate primarului de către biroul teritorial al Autorităţii Electorale Permanente care funcţionează la nivelul judeţului pe teritoriul căruia se află localitatea.
(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate şi, după caz, străzi, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi şi, după caz, blocuri.
(4) Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii, numele şi prenumele, domiciliul acestora, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, seria şi numărul cărţii de alegător, numărul circumscripţiei electorale pentru fiecare tip de scrutin, sau, după caz, al colegiului uninominal şi numărul secţiei de votare.
(5) Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi se păstrează în 3 registre speciale cu file detaşabile, din care unul de secretarul unităţii administrativ-teritoriale, unul de judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care au fost întocmite şi unul de Autoritatea Electorală Permanentă.
(6) Listele electorale se întocmesc şi se pun la dispoziţia alegătorilor spre consultare până cel târziu cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor.
(7) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se fac la primarul localităţii, acesta fiind obligat să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(8) Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se depun în termen de 5 zile de la comunicare şi se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul.
(9) Primarul este obligat să comunice judecătoriei şi Autorităţii Electorale Permanente orice modificare în listele electorale.
(10) Abrogat.
(11) Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale permanente se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore.
__________
Alineatele (1), (6), (7), (8) şi (9) au fost modificate prin art. I pct. 32 din O.U.G. nr. 97/2008.
- Alineatul (10) a fost abrogat prin art. I pct. 33 din O.U.G. nr. 97/2008.

Art. 27. – (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezentul titlu şi vor cuprinde elementele prevăzute la art. 26 alin. (4). Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.
(2) În lista electorală suplimentară vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omise din copia de pe lista electorală permanentă, persoanele care votează conform prevederilor art. 8 alin. (4), cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează conform dispoziţiilor art. 8 alin. (3). Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate şi a cărţii de alegător.
(3) Întâmpinările formulate cu privire la listele suplimentare se soluţionează de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie.
__________
Alineatele (2) şi (3) au fost modificate prin art. I pct. 35 din O.U.G. nr. 97/2008.