Redau mai jos paginile în care CCR îl mustră uşor pe viitorul fost preşedinte.
11
„Opţiunea mea este pentru un acord de precauţie. Acel "precautionary agreement" cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, dar, care de data aceasta să nu mai aibă ca obiectiv centura de siguranţă."
14 decembrie 2010>>
Autorii propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României mai susţin că <<sunt nenumărate situaţiile în care Preşedintele a acționat în calitate de Prim-ministru, asumându-şi măsuri precum elaborarea unei noi legi a educaţiei sau reducerea salariilor şi a pensiilor. Alteori, Preşedintele a dat ordine
precise Guvernului Boc (trebuie să nu se mai plătească arieratele la medicamente etc.). De fiecare dată „punctele de vedere" ale Preşedintelui au devenit literă de lege în România.
O altă situaţie apare în momentul în care preşedintele a reunit grupuri adhoc pentru discutarea unor probleme care, potrivit Constituției, sunt în competența unor structuri guvernamentale, aşa cum a fost cazul în ianuarie
2011, în legătură cu pensiile militarilor. Atunci a avut loc o reuniune a unui grup de lucru al preşedintelui care a decis în mod direct ce trebuie să facă Guvernul pentru a ieşi dintr-un anumit blocaj administrativ (să dea o ordonanţă, o hotărâre de Guvern etc).
Cea mai gravă însă a fost situaţia generată de anunţul preşedintelui din mai 2010 referitoare la reducerea salariilor şi a pensiilor. În acel caz nu numai că Preşedintele s-a substituit Executivului, dar măsurile anunţate de acesta s-au dovedit a fi neconstituţionale, cel puţin în ceea ce priveşte reducerea pensiilor.
Astfel, cel puţin în cazul concret enunţat, preşedintele a acţionat în mod direct, a cerut Guvernului să implementeze anumite măsuri, Emil Boc a ascultat, dar măsurile s-au dovedit a fi neconstituţionale. Este evident că ne-am aflat în faţa unei situaţii de o gravitate deosebită, iar preşedintele nu se poate sustrage de la
răspunderea sa directă: a ordonat Guvernului să acționeze în afara cadrului constituţional. Mai mult, măsurile impuse de preşedinte au avut consecinţe
11
„Opţiunea mea este pentru un acord de precauţie. Acel "precautionary agreement" cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, dar, care de data aceasta să nu mai aibă ca obiectiv centura de siguranţă."
14 decembrie 2010>>
Autorii propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României mai susţin că <<sunt nenumărate situaţiile în care Preşedintele a acționat în calitate de Prim-ministru, asumându-şi măsuri precum elaborarea unei noi legi a educaţiei sau reducerea salariilor şi a pensiilor. Alteori, Preşedintele a dat ordine
precise Guvernului Boc (trebuie să nu se mai plătească arieratele la medicamente etc.). De fiecare dată „punctele de vedere" ale Preşedintelui au devenit literă de lege în România.
O altă situaţie apare în momentul în care preşedintele a reunit grupuri adhoc pentru discutarea unor probleme care, potrivit Constituției, sunt în competența unor structuri guvernamentale, aşa cum a fost cazul în ianuarie
2011, în legătură cu pensiile militarilor. Atunci a avut loc o reuniune a unui grup de lucru al preşedintelui care a decis în mod direct ce trebuie să facă Guvernul pentru a ieşi dintr-un anumit blocaj administrativ (să dea o ordonanţă, o hotărâre de Guvern etc).
Cea mai gravă însă a fost situaţia generată de anunţul preşedintelui din mai 2010 referitoare la reducerea salariilor şi a pensiilor. În acel caz nu numai că Preşedintele s-a substituit Executivului, dar măsurile anunţate de acesta s-au dovedit a fi neconstituţionale, cel puţin în ceea ce priveşte reducerea pensiilor.
Astfel, cel puţin în cazul concret enunţat, preşedintele a acţionat în mod direct, a cerut Guvernului să implementeze anumite măsuri, Emil Boc a ascultat, dar măsurile s-au dovedit a fi neconstituţionale. Este evident că ne-am aflat în faţa unei situaţii de o gravitate deosebită, iar preşedintele nu se poate sustrage de la
răspunderea sa directă: a ordonat Guvernului să acționeze în afara cadrului constituţional. Mai mult, măsurile impuse de preşedinte au avut consecinţe
12
economice şi sociale extermem de grave: aruncarea în sărăcie a numeroşi cetăţeni români.>>
Referitor la aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit art.102 alin.(1) din Constituţie, Guvernul „asigură realizarea politicii şi interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice", iar, potrivit art.80 din Constituţie, „(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate."
Faptul că Preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru.
De aceea, această atitudine imputată domnului Traian Băsescu nu poate fi încadrată în conceptul „opinii şi opţiuni politice", astfel cum acesta a fost stabilit de Curtea Constituţională prin Avizul consultativ nr.1 din 5
aprilie 2007, potrivit căruia Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor
acestora.
3.3. La capitolul II din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a încălcat în mod repetat drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie."
În acest sens, se arată că <<Prin declaraţiile susţinute în spaţiul public care contravin cu rolul şi conduita unui preşedinte Traian Băsescu a încălcat, în mod voit, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în
economice şi sociale extermem de grave: aruncarea în sărăcie a numeroşi cetăţeni români.>>
Referitor la aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit art.102 alin.(1) din Constituţie, Guvernul „asigură realizarea politicii şi interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice", iar, potrivit art.80 din Constituţie, „(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate."
Faptul că Preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru.
De aceea, această atitudine imputată domnului Traian Băsescu nu poate fi încadrată în conceptul „opinii şi opţiuni politice", astfel cum acesta a fost stabilit de Curtea Constituţională prin Avizul consultativ nr.1 din 5
aprilie 2007, potrivit căruia Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor
acestora.
3.3. La capitolul II din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a încălcat în mod repetat drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie."
În acest sens, se arată că <<Prin declaraţiile susţinute în spaţiul public care contravin cu rolul şi conduita unui preşedinte Traian Băsescu a încălcat, în mod voit, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în
29
au ştiut să întindă mâna la banii statului să ia câte un miliard de lei la trecerea în rezervă."
23 ianuarie 2011
Este evident faptul că acest gen de intervenţii publice, încalcă rolul Președintelui prevăzut de Constituție, acela de mediere între stat şi societate.>>
În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că faptele concrete menţionate mai sus, imputate Preşedintelui, îmbracă forma unor conflicte cu ceilalţi participanţi la viaţa politică.
Cât priveşte declaraţiile sus-menţionate ale domnului Traian Băsescu, Curtea reţine că acestea pot fi caracterizate ca opinii politice, pentru care Preşedintele României rămâne responsabil, din punct de vedere politic şi moral, în faţa electoratului şi a societăţii civile.
Se arată că <<similar declaraţiilor referitoare nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, Preşedintele a făcut şi declaraţii referitoare la faptul că nu va respecta viitoarele decizii ale electoratului:
„Eu nu mă joc de-a Constituţia. Ea trebuie citită corect, iar (articolul - n.r.) 103 se referă la partide, nu la alianţe. Alianţele sunt variabile. (Opoziţia -n.r.) să citească articolul acesta, să înţeleagă bine ce s-a întâmplat la aceste alegeri (parţiale - n.r.) şi să decidă în consecinţă. Dacă în interiorul USL este
au ştiut să întindă mâna la banii statului să ia câte un miliard de lei la trecerea în rezervă."
23 ianuarie 2011
Este evident faptul că acest gen de intervenţii publice, încalcă rolul Președintelui prevăzut de Constituție, acela de mediere între stat şi societate.>>
În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că faptele concrete menţionate mai sus, imputate Preşedintelui, îmbracă forma unor conflicte cu ceilalţi participanţi la viaţa politică.
Cât priveşte declaraţiile sus-menţionate ale domnului Traian Băsescu, Curtea reţine că acestea pot fi caracterizate ca opinii politice, pentru care Preşedintele României rămâne responsabil, din punct de vedere politic şi moral, în faţa electoratului şi a societăţii civile.
Referitor la rolul Preşedintelui României, prevăzut de art.80 din Constituţie, Curtea constată că domnul Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
3.8. La capitolul VII din propunerea de suspendare, se susţine că „Președintele a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declară că nu va numi un Prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament."Se arată că <<similar declaraţiilor referitoare nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, Preşedintele a făcut şi declaraţii referitoare la faptul că nu va respecta viitoarele decizii ale electoratului:
„Eu nu mă joc de-a Constituţia. Ea trebuie citită corect, iar (articolul - n.r.) 103 se referă la partide, nu la alianţe. Alianţele sunt variabile. (Opoziţia -n.r.) să citească articolul acesta, să înţeleagă bine ce s-a întâmplat la aceste alegeri (parţiale - n.r.) şi să decidă în consecinţă. Dacă în interiorul USL este
30
un partid care are 51 la sută din membrii Parlamentului, nu voi mai chema pe nimeni altcineva (la negocieri - n.r.) decât pe acel partid" 22 august 2011>>
Cu privire la aceste susţineri, Curtea constată că sunt nerelevante, în situaţia în care Primul ministru al României este preşedintele Uniunii Social Democrate, desemnat de Preşedintele României.
Deliberarea a avut loc la data de 6 iulie 2012, cu participarea preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, şi a judecătorilor Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella
Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán.
Avizul consultativ se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
un partid care are 51 la sută din membrii Parlamentului, nu voi mai chema pe nimeni altcineva (la negocieri - n.r.) decât pe acel partid" 22 august 2011>>
Cu privire la aceste susţineri, Curtea constată că sunt nerelevante, în situaţia în care Primul ministru al României este preşedintele Uniunii Social Democrate, desemnat de Preşedintele României.
Deliberarea a avut loc la data de 6 iulie 2012, cu participarea preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, şi a judecătorilor Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella
Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán.
Avizul consultativ se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
0 comments:
Trimiteți un comentariu