Foto; Gandul |
Viorica
Stoica a dezvaluit, intr-un interviu acordat in exclusivitate site-ului
Lumeajustitiei.ro, o parte din proiectul de management pe care il va depune la
Ministerul Justitiei pana in data de 15 octombrie 2012 in cadrul
procedurii de evaluare de la nivelul comisiei instituite de ministrul
Mona Pivniceru.
In
situatia in care veti fi numita pentru functia de procuror general al
PICCJ sau procuror sef al DNA, aveti in vedere vreo modificare ce tine
de statutul procurorului?
Doresc
independenta reala a procurorului. Pentru aceasta trebuie regandita
sintagma „subordonare ierarhica” impreuna cu specialistii, cu Asociatia
Procurorilor si cu factorul legislativ. Din
punctul meu de vedere independenta profesionala a procurorului ar
trebui sa arate astfel: magistratul gestioneaza efectiv cauza penala si
comunica direct solutia dispusa partilor interesate care pot formula
plangere impotriva acesteia. Pentru
a oferi cu adevarat substanta articolelor 278 si 278 indice 1 Cod
procedura penala, eu cred ca procurorul ierarhic superior ar trebui sa
ia cunostinta de actele si lucrarile cauzei penale ce a fost avuta spre
solutionare, abia in momentul sesizarii de catre partile interesate. De
aici incolo, procurorul ierarhic se poate pronunta numai asupra
legalitatii, nu si a temeiniciei solutiei dispuse de procuror. Daca
constata incalcari ale legii, procurorul-sef o poate infirma, daca nu,
asupra cauzei urmeaza a se pronunta magistratul judecator, pentru a se
exercita astfel controlul judecatoresc asupra actelor procurorului. Aici
as introduce posibilitatea procurorului de a formula plangere la
instanta de judecata impotriva actului de infirmare, dandu-i astfel
deplina libertate in gestionarea parcursului cauzei aflate pe rolul
parchetului, in egala masura cu procurorul ierarhic superior.
Nu
credeti ca modificarea pe care ati vrea sa o faceti in statut ar da o
prea mare independenta procurorului, egala cu a judecatorului?
Ba da. In schimb, ca o contramasura echilibrata la libertatea de actiune a procurorului, as introduce raspunderea materiala
obligatorie. Astfel, daca instanta de judecata, dupa parcurgerea
tuturor etapelor jurisdictionale, il achita pe inculpat sau infirma
solutia de neurmarire si restituie cauza la parchet constatand lipsa de
eficienta a activitatii desfasurate de procuror, necunoasterea legii sau
aplicarea necorespunzatoare a dispozitiilor legale, procurorul va
trebui sa raspunda material. La magistrati, raspunderea este personala, adica procurorul sef nu raspunde in solidar cu procurorul subordonat ierarhic. Prin
urmare, ai libertate deplina in exercitarea activitatii de urmarire
penala sau supraveghere a cercetarilor penale, va trebui sa si raspunzi
pentru actele si faptele tale.Nu sunt de acord sa platim toti, din
bugetul comun, pentru greselile unora care continua sa profeseze.
Pana
la urma, lamuriti-ne care este rolul procurorului in dreptul romanesc:
acela de a acuza si doar atata? Sau vorbim si de alte elemente?
Asa cum v-am mai spus, trebuie sa terminam cu doua marote, induse de-a lungul timpului, si anume: Procurorul este doar acuzator – FALS; el
are un rol esential in procesul penal: „trebuie sa adune probe, atat in
favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului”, in
vederea aflarii adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate
aspectele, conform art. 202 C.p.p; Inculpatul trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia la instanta – FALS;
Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de
urmarire penala si instantei de judecata (art.65 C.p.p). Invinuitul sau
inculpatul nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia, intrucat el
beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si are dreptul sa probeze lipsa
de temeinicie a probelor de vinovatie (art.66 C.p.p). Aceasta este substanta „prezumtiei de nevinovatie”, principiul fundamental al dreptului penal romanesc.
Daca veti ajunge procuror general, ce le transmiteti politicienilor?
Politicienilor le transmit un singur lucru: indiferent de culoarea politica, daca au gresit vor suporta rigorile legii, pentru ca toti suntem egali in fata ei.
Si
daca din aceasta categorie fac parte si presedintele Romaniei,
premierul, presedintii Camerelor Palamentului sau alti demnitari, tot acelasi lucru le-ati spune? Nu ati avea retineri?
Repet, indiferent ca este vorba de domnul Basescu, de domnul Ponta, de domnul Antonescu sau de alti
demnitari, sau de oricine ar veni in locul lor, toti sunt egali in fata
legii, deci daca au gresit, raspund pentru faptele lor. Nu imi este frica decat de Dumnezeu!
1 comments:
Salut ! I-a speriat pe toti !!Ramane in rezerva de cadre..foarte competente!!
Trimiteți un comentariu