DECIZIA Nr.223
din 13 martie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
din 13 martie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Pag 8
privinţa tuturor pensiilor indiferent de cuantumul lor, tocmai pentru ca sarcina fiscală să fie aşezată în mod echitabil în privinţa acestei categorii de venituri.
De altfel, Curtea reţine că veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit [a se vedea în acest sens, art.41 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003], însă acest impozit nu vizează întregul cuantum al pensiei, întrucât art.69 din Codul fiscal stabileşte venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultată prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.
De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe venit şi al contribuţiei de asigurări sociale să fie similare şi să ţină cont de protecţia constituţională de care acestea beneficiază, pentru că în caz contrar s-ar ajunge la consecinţe inechitabile, întrucât persoana, deşi beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente raţiuni sociale, de o scutire totală de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament juridic similar şi în privinţa contribuţiei de asigurări sociale.
Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă Constituţiei ce rezultă, de principiu, din dispoziţiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, text cadru care, scutind de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează practic o deducere în privinţa acestei sume, Curtea urmează să constate că textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care, în privinţa veniturilor realizate din pensii, există o unitate între modul de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate şi al impozitului pe venit. Având în vedere faptul că neconstituţionalitatea este atât o sancţiune ultimă aplicată de instanţa constituţională cu repercusiuni asupra existenţei normative a legii, cât şi parte integrantă a ordinii juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicată în
De altfel, Curtea reţine că veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit [a se vedea în acest sens, art.41 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003], însă acest impozit nu vizează întregul cuantum al pensiei, întrucât art.69 din Codul fiscal stabileşte venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultată prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.
De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe venit şi al contribuţiei de asigurări sociale să fie similare şi să ţină cont de protecţia constituţională de care acestea beneficiază, pentru că în caz contrar s-ar ajunge la consecinţe inechitabile, întrucât persoana, deşi beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente raţiuni sociale, de o scutire totală de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament juridic similar şi în privinţa contribuţiei de asigurări sociale.
Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă Constituţiei ce rezultă, de principiu, din dispoziţiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, text cadru care, scutind de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează practic o deducere în privinţa acestei sume, Curtea urmează să constate că textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care, în privinţa veniturilor realizate din pensii, există o unitate între modul de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate şi al impozitului pe venit. Având în vedere faptul că neconstituţionalitatea este atât o sancţiune ultimă aplicată de instanţa constituţională cu repercusiuni asupra existenţei normative a legii, cât şi parte integrantă a ordinii juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicată în
Pag 9
Monitorul Oficial al României, nr.605 din 14 august 2008), Curtea va constata constituţionalitatea art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în interpretarea sa conformă prevederilor Constituţiei, respectiv în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Prin urmare, categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de asigurări de sănătate-, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscală este stabilită asupra diferenţei dintre cuantumul pensiei şi suma deductibilă de 740 lei, iar prin modalitatea concretă de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, în privinţa
tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicată asupra diferenţei menţionate şi la scutirea totală de la plata contribuţiei a sumei deductibile de 740 lei.
Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte( n.mea: în curs de judecată) la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această ultimă ipoteză, decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedură civilă.
În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât
considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general
Pag 10
obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
Prin urmare, categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de asigurări de sănătate-, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscală este stabilită asupra diferenţei dintre cuantumul pensiei şi suma deductibilă de 740 lei, iar prin modalitatea concretă de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, în privinţa
tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicată asupra diferenţei menţionate şi la scutirea totală de la plata contribuţiei a sumei deductibile de 740 lei.
Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte( n.mea: în curs de judecată) la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această ultimă ipoteză, decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedură civilă.
În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât
considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general
Pag 10
obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
Decide:
Constată că dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Kiss Andrei în Dosarul nr.204/33/2011 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sunt constituţionale în măsura în care se
interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2012.
6 comments:
Halal Curte! In ce tara traim, Domane!
De observat și ca, dupa cum se subliniază in motivare, CCR a mai dat o decizie de constituționalitate asupra art 259,in luna ianuarie, iar acum menține decizia anterioară cu conditia ca interpretarea textului să fie cea din dispozitivul Deciziei 223.
Ca urmare, Casele de Pensii vor aplica, incepand de pe 18 aprilie, interpretarea CCR în calcularea contributiei de 5,5% din pensie, fără să mai astepte ca Guvernul sau Parlamentul să modifice textul actual al art. 259 al Legii 95/2006 așa cum a fost modificat prin OUG 107/2010.
"Deciziile produc efect numai pentru viitor".Insa nu e valabil principiul si in cazul pensiilor, care se pot revizui de la Tutankamon incoace. Aste e Comitetul Central al pdl?
@Barleanu V
Dacă recalcularea/revizuirea ar fi avut efecte retroactive cei care au pierdut prin revizuire ar fi trebuit să restituie sumele primite în plus potrivit calculului pe L 164.
După cum cei care au cîștigat ar fi trebuit să primească tot ce au pierdut pe legea 164 și pe toate legile anterioare.
Să fim rezonabili!
Pe scurt, aplicarea s-a făcut greșit, o aplicăm corect de aici încolo, nu dăm banii înapoi pentru ce a fost greșit de la început pentru că decizia CC acționează doar în viitor.
Rezonabilitatea asta are și ea o limită.
DE reținut din indicațiile date de CCR în Decizia 223/2012:
1. Sistarea reținerii contribuției de 5,5% pe suma de 740 lei, dedusă din pensie, o aplică din oficiu, începînd cu luna mai,Casele de pensii.
2.Tribunalele vor aplica interpretarea CCR a art. 259/2006 numai în cauzele inregistrate inclusiv pe data de 17 aprilie sau care poarta data de expediere prin poștă 17 aprilie. Cererile introduse începînd cu 18 aprilie vor fi respinse ca inadmisibile.
3.Interpretarea se aplică în toate cauzele în care s-a ridicat excepția de neconstitutionalitate a art 259/2006 pînă la data de 18 aprilie 2012, inclusiv în cele soluționate definitiv dar supuse revizuirii, avînd ca temei Decizia 223 a CCR.
Trimiteți un comentariu