sâmbătă, 12 mai 2012

Rocada Băsescu-Antonescu în viziunea sociologului Alin Teodorescu

Alin Teodorescu. Unii spun că este agent de influență al unor vecini

Un excelent interviu realizat de Costi Rogozanu și Dan Duca cu sociologului IMAS, Alin Teoodorescu, gazduit de site-ul VoxPublica.
Mă mărginesc să redau aici previziunile sociologului despre rocada Băsescu/Crin Antonescu și relatarea despre situația penibilă  în care a fost pusă Romania în ianuarie anul acesta, cînd Băsescu a înlăturat partidele de la guvernare, a refuzat alegerile anticipate și a încredințat guvernarea unei instituții de stat, Serviciul de Informații Externe.
Reacțiile externe au fost crunte! Si eu care credeam că amicul nostru Robert Horvath de la New York delirează!
.......................................................
VoxPublica: Crin Antonescu?
Alin Teodorescu:  A evoluat şi el foarte mult, nu aşa de repede ca Ponta. Antonescu este foarte reprezentativ pentru români – nu se ia pe el însuși prea în serios. Dar mai are timp. Deși s-ar putea să ia mandatul chiar din februarie-martie anul viitor.
Prefiguraţi o suspendare?
Poate să fie şi demisie
De ce-ar face asta?
Cine poate să ştie… Ar fi spus cineva acum trei săptămîni că Ponta devine premier şi că are 284 de voturi în Parlament? Orice socoteală făceai acum trei săptămîni aveai 218 voturi pentru moțiune în Parlament, nu mai mult. Şi, brusc, ca să vorbesc într-un limbaj pe care nu-l cunoaşteţi şi trebuie să vă uitaţi în dicţionare ca să-l înțelegeți, acumulările cantitative s-au transformat într-un salt calitativ. E din materialismul dialectic…
Dacă legea electorală care tocmai a trecut de Senat va trece prin Cameră şi dacă va fi promulgată, PDL-ul nu face mai mult de 10% din mandate, chiar dacă va aduna 15% din voturi. De la 1 ianuarie 2013 se poate deci întîmpla orice. Aş spune că, după un mandat nefericit, cel al lui Mircea Geoană, PSD a avut noroc, în ciuda neîncrederii mele din 2010.
Adică?
PSD a avut noroc cu un preşedinte care a devenit lider.
 ..............
Ieri a fost o şedinţă de guvern în care au curs destul de multe: 8%, TVA retroactiv tăiate, bugetari care nu trebuie să mai dea sporurile obţinute ilegal. Cît va continua?
Nu mult.
De ce le face Ponta şi nu le-a făcut Ungureanu?
Ungureanu a avut Guvern ?? A avut un birou, nu un guvern.
Voi ştiţi ce a fost în ianuarie 2012. Traian Băsescu era sub presiunea mass-media, a străzii, a instituţiilor internaţionale, Comisia Europeană, FMI şi BCE. Deși partid de guvernare, PDL avea o problemă cu managementul politic al ţării. Nu mai putea trece nimic decît prin asumarea răspunderii. Iar opoziţia nu putea să preia puterea. Criză adevărată: majoritatea nu mai poate conduce, opoziția nu poate prelua puterea. Ce-a făcut Traian Băsescu? A adoptat soluția lui Emil Constantinescu, care a schimbat trei prim-miniștri în patru ani. Președintele țării a cerut demisia preşedintelui partidului de guvernămînt şi a adus un om din afara sistemului politic, sprijinit de o instituţie puternică. Exact soluţia Constantinescu – care i-a cerut demisia lui Radu Vasile, secretar general al ţărăniştilor şi l-a adus pe Mugur Isărescu, o persoană netrecută prin alegeri, din afara politicului, cu o instituţie puternică în spate. De data asta a fost SIE. În 1999 a fost BNR. Mesajul transmis electoratului și parlamentarilor PDL a fost ruinător, ca și în 1999: noi nu mai avem puterea executivă. Am rămas doar cu puterea locală. Guvernul nu mai e al nostru, este al unei instituţii de stat. Al unei instituții care se ocupă cu informațiile. Guvernul a fost scos de pe mîna politicienilor şi dat statului. Această decizie a lui Traian Băsescu, exact ca decizia lui Emil Constantinescu, a dus la prăbuşirea încrederii pedeliștilor în propria lor misiune. La Traian Băsescu… de la 8% nu mai ai unde să te prăbuşeşti. PDL a început să se desfacă, exact ca și Convenția Democratică.  Au migrat oamenii. Acum se vorbeşte de „trădare”, dar oamenii care au plecat, cel puţin oamenii PDL care mai trec pe la IMAS vorbesc despre migrare și înfrângere. Ce trădare? Pur şi simplu, oamenii voştri au văzut că nu mai conduceţi, au văzut că electoratul s-a mutat în partea cealaltă, asta e, nu aveţi ce să mai faceţi. Vi s-a luat puterea executivă așa cum vi s-a dat – prin aranjamente de culise. Nu a avut loc nici o creştere a imaginii după schimbarea premierului, cum s-a întîmplat totuși cu Emil Constantinescu, iar Ungureanu a fost o deziluzie publică. MRU a pornit în mandat cu 25% încredere, era cel mai scăzut nivel de încredere cu care a pornit vreodată un premier în ultimii 22 de ani. În general, cînd vii în funcție, bun-rău, politician, tehnocrat, ai 41-42% (minimul înregistrat de noi, a fost în cazul lui Adrian Năstase, dar acesta a terminat cu peste 50%, la el încrederea a crescut cît a guvernat).
Spuneaţi că odată cu Ungureanu au cedat către stat puterea executivă, mă rog, către diverse instituţii…
Către instituţii care se ocupă cu informaţia. Reacţia externă a fost cruntă. Străinii ne întrebau dacă noi mai suntem o democrație. În 1999 nu se prea interesau, eram abia la începutul negocierilor. Dar în 2012…membri NATO, membri UE, acuși în zona euro…Să renunți la partide și alegeri ca să aduci un șef de informații în puterea executivă…Într-o democrație partidele conduc, nu palatele.